În Lugoj populaţia evreiască era dispersată, dar erau şi zone etnic specifice. Cartierul cel mai elegant era cel din Lugojul German, din centrul oraşului până la Podul de fier, când treci Timişul, în partea cealaltă a Lugojul Român. Acolo locuiau în pondere mai mare români. Erau două biserici româneşti, cea ortodoxă şi cea greco-catolică, era acolo Prefectura, Primăria, Poliţia, Administraţia financiară; toate erau în Lugojul român. În partea germană era economia, erau fabricile mai importante: industria textilă, moara şi ţesătoria, fabrica de cărămizi Musong, fabrica de calapoade şi alte făbricuţe mici. Au fost evrei care au stat în Lugojul român, dar majoritatea evreilor au stat în Lugojul german. În centru locuia şi protipendada germană, maghiară. În Lugojul german era şcoala evreiască germană, maghiară, a fost liceul maghiar şi cel german în partea asta. Erau şi câteva cartiere mărginaşe, aşa-zise colonii. Era Colonia Neumann, unde era un evreu mai bogat Armin Neumann. A avut teren pe care maghiarii şi-au construit case. S-au mutat foarte mulţi maghiari din satele ungureşti din zona Lugojului acolo.
